Înainte de schimbarea de regim, a fost o figură definitorie a intelectualităţii oponente din Romania. A fost o figură marcantă de dascăl pentru generaţii de absolvenţi ai universităţii noastre, unul dintre puţinii intelectuali care s-a opus public totalitarismului înainte de 1989. După 1989 a refondat şi a condus catedra noastră timp de patru ani.
Cărţile sale au constituit puncte de reper în teoria şi istoria literară maghiară. Multe dintre aceste cărţi - inclusiv eseul briliant despre ideologiile transilvanismului ardelean - au putut fi publicate numai după 1989. În 2009, sub titlul Întroducere în hermeneutica dosarelor Securităţii şi-a publicat şi comentat dosarul de Securitate.
Odihnească-se în pace!